Legea educaţiei fizice şi sportului

Avînd în vedere multele discuţii cu privire la această lege ,care trebuie respectată şi de cei cuprinşi în activitate disciplinei sportive ORIENTARE,rog în principal pe cei care nu erau convinşi de precizările din lege, sau au obiecţii asupra prevederilor unor articole( EX: viza medicală, asigurări în caz de accidente,legitimări .....etc) să citească proiectul de modificare al acestei legi,supus dezbaterii publice şi sa transmită observaţiile ,propunerile lor pe adresa ANST( vezi pagina ) şi la FRO( care a transmis unele propuneri de îmbunătăţire a legii).

Au acum posibilitatea de a transmite punctul lor de vedere ,direct,celor care se ocupă de modificarea,actualizarea acestei legi.

Cu stimă,

Alexandrescu

Proiect de modificare a Legii educaţiei fizice şi sportului nr. 69/ 2000

TITLUL I

Dispoziţii generale

Art. 1 

Prezenta lege reglementează organizarea şi funcţionarea sistemului naţional de educaţie fizică şi sport în România.

Art. 2

În sensul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:

  1. a) Educaţia fizică şi sportul
  2. b) Sportul de performanţă este o parte a sportului care vizează organizarea şi găzduirea de competiţii sportive, unde sportivii pot primi compensaţii şi/sau salarii din partea organizatorilor pentru participarea şi pregătirea pentru astfel de competiţii, ca activitate a lor principală.
  3. c) Sportul pentru toţi
  4. d) Educaţia fizică profesională
  5. e) Sportivii de performanţă sunt persoanele care practică sistematic şi organizat sportul şi participă în competiţii cu scopul de a obţine victoria asupra partenerului, pentru autodepăşire sau record
  6. f) Sportivul profesionist este cel care pentru practicarea sportului respectiv a dobândit licenţă de sportiv profesionist şi încheie cu o structură sportivă, în formă scrisă, un contract individual de muncă în condiţiile legii
  7. g) Sportivul amator
  8. h) Structurile sportive
  9. i) Complexurile sportive naţionale
  10. j) Asociaţiile sportive
  11. k) Cluburile sportive sunt structuri sportive cu personalitate juridică, constituite în condiţiile legii.
  12. l) Cluburile sportive de drept public
  13. m) Cluburile sportive de drept privat,
  14. n) Cluburile sportive profesioniste -
  15. o) Asociaţiile judeţene şi ale municipiului Bucureşti pe ramuri de sport sunt persoane juridice de drept privat, având drept scop organizarea activităţii în ramura de sport respectivă la nivelul judeţului sau al municipiului Bucureşti, cu respectarea statutelor şi regulamentelor federaţiilor sportive naţionale
  16. p) Federaţiile sportive naţionale
  17. q) Ligile profesioniste
  18. r) Competiţia sportivă
  19. s) Legitimare – act juridic sinalagmatic între o structură sportivă şi un sportiv, ce le conferă acestora drepturi şi obligaţii reciproce;
  20. t) Legitimaţie sportivă – document care atestă apartenenţa unui sportiv la un club sportiv
  21. u) Baza materială sportivă
  22. v) Ramură de sport – ansamblul exerciţiilor fizice sportive şi/sau probelor sportive, validate în timp, care se realizează în concurs după reguli prestabilite şi în condiţiile proprii;
  23. w) Secţie pe ramura de sport - subunitate în cadrul unui club sportiv sau unei asociaţii sportive fără personalitate juridică.
  24. x) Disciplină sportivă

ART. 3

(1) Educaţia fizică şi sportul sunt activităţi de interes naţional sustinute de stat.

(2) Statul recunoaşte, stimulează şi susţine acţiunile organizatorice şi de promovare a educaţiei fizice şi sportului, desfăşurate de autorităţile administraţiei publice şi, după caz, de organismele neguvernamentale de profil în învăţământ, în structuri ale apărării naţionale, ordinii publice, siguranţei naţionale, în sănătate, în societăţi comerciale, precum şi în alte sectoare ale vieţii sociale, potrivit reglementărilor legale

(3) Educaţia fizică şi sportul cuprind următoarele activităţi: educaţia fizică, sportul şcolar şi universitar, educaţia fizică militară, sportul pentru toţi, sportul de performanţă, exerciţiile fizice practicate cu scop de întreţinere, profilactic sau terapeutic şi pentru persoanele cu dizabilităţi.

 

ART. 4 Prezenta lege are la bază următoarele principii:

  1. a)
  2. b)
  3. c)
  4. d)
  5. e) Armonizarea reglementărilor legislative în domeniul educaţiei fizice şi a sportului pe întreg teritoriul României.
  6. f)
  7. g)
  8. h) Facilitarea dezvoltării accesului la educaţie fizică şi sport a persoanelor cu dizabilităţi şi a altor grupuri sociale care necesită protecţie socială avansată.
  9. i)
  10. j) Asigurarea continuităţii activităţilor de educaţie fizică şi sport pentru cetăţenii ce aparţin unor categorii variate de vârstă.
  11. k)
  12. l)
  13. m)
  14. n)
  15. o)
  16. p)

ART. 5

(1) Autorităţile administraţiei publice, unităţile şi instituţiile de învăţământ, instituţiile sportive, precum şi organizaţiile  neguvernamentale de profil au obligaţia să sprijine şi să susţină sportul pentru toţi şi sportul de performanţă şi să asigure condiţiile organizatorice şi materiale de practicare a educaţiei fizice şi sportului în comunităţile locale.

(2) Autorităţile administraţiei publice şi instituţiile prevăzute la alin. (1) au obligaţia să asigure, cu prioritate, copiilor de vârstă preşcolară, tinerilor şi persoanelor în vârstă, condiţii pentru practicarea exerciţiului fizic, în vederea integrării sociale.

(3) Autorităţile administraţiei publice au obligaţia să asigure condiţii pentru practicarea educaţiei fizice şi sportului de către persoane de vârstă preşcolară, tineri, bătrâni, persoane cu dizabilităţi fizice şi psihice, în scopul dezvoltării personalităţii lor şi integrării în societate, precum şi mijloacele care să permită sportivilor cu handicap participarea la competiţii naţionale şi internaţionale destinate lor.

(4) Autorităţile locale au obligaţia să stimuleze şi să susţină, prin măsuri administrative şi economice, activităţi private sau în parteneriat public-privat pentru asigurarea accesului la mişcare în scopul menţinerii şi îmbunătăţirii stării de sănătate în comunităţile locale.

TITLUL II

Organizarea educaţiei fizice şi sportului

CAP. I

Educaţia fizică şi sportul şcolar şi universitar

 

ART. 6

Ministerul Educaţiei, Cercetarii, Tineretului şi Sportului organizează activitatea de educaţie fizică şi practicarea sportului în învăţământul preuniversitar şi universitar.

 

ART. 7

Educaţia fizică şcolară este disciplină obligatorie, prevăzută în planurile de învăţământ cu un număr de ore diferenţiat, conform curriculumului stabilit.

ART. 8

(1) Activitatea sportivă din unităţile şi instituţiile de învăţământ se organizează în cadrul asociaţiilor sportive şcolare şi universitare.

(2) Asociaţiile sportive şcolare şi universitare sunt structuri sportive înfiinţate în condiţiile prezentei legi, a căror activitate este coordonată de Federaţia Sportului Şcolar şi Universitar.

(3) Organizarea şi funcţionarea Federaţiei Sportului Şcolar şi Universitar se stabileşte prin hotărâre a guvernului iniţiată de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.

(4) Pentru elevii cu aptitudini sportive se organizează în condiţiile legii, clase, şcoli şi licee cu program sportiv, precum şi cluburi sportive şcolare.

(5) Sportul de performanţă pentru elevi şi studenţi se organizează, de regulă, în cadrul cluburilor sportive şcolare şi universitare. Elevii şi studenţii pot practica sportul de performanţă şi în alte cluburi sportive.

CAP. 2

Educaţia fizică militară şi profesională

 

ART. 9

(1) Educaţia fizică militară este disciplină obligatorie, prevăzută în planul de instrucţie şi învăţământ. Ea se desfăşoară sistematic şi continuu, pe întreaga perioadă a săptămânii, a procesului de instrucţie şi învăţământ, în limita a cel puţin 3 ore săptămânal, fiind condusă de cadre militare sau civile de specialitate.

(2) În aplicarea prezentei legi, instituţiile sistemului de apărare, ordine publică, siguranţă naţională, pot emite ordine şi instrucţiuni cu caracter sportiv în domeniul de activitate propriu cu consultarea Autorităţii Naţionale pentru Sport şi Tineret.

ART. 10

Educaţia fizică profesională se organizează în domeniile de activitate care implică diferite forme de practicare a exerciţiilor fizice, în scopul dezvoltării şi menţinerii unei bune condiţii fizice. Educaţia fizică profesională este reglementată prin acte normative elaborate pentru domeniile interesate.

ART. 11

Exerciţiile fizice practicate cu scop profilactic sau terapeutic se structurează diferenţiat pe domenii, în funcţie de alte obiective urmărite, în afara celor specifice educaţiei fizice şi sportului. Ele pot fi de întreţinere sau corective, ori pentru tratamentul unor maladii.

CAP. 3

Sportul pentru Toţi

 

ART. 12

(1) Sportul pentru toţi este sprijinit de stat, de organizaţii neguvernamentale, agenţi economici, patronate şi de structuri ale administraţiei locale, în vederea menţinerii sănătăţii, a recreării şi socializării cetăţenilor.

(2) Pentru coordonarea aplicării programului naţional "Sportul pentru toţi" se constituie Comitetul activităţilor fizice sportive pentru sănătate, educaţie şi recreere, organism cu rol decizional, în cadrul Autorităţii Naţionale pentru Sport şi Tineret.

ART. 13

(1) Federaţia Română «Sportul pentru toţi» este persoană juridică de drept privat, de utilitate publică, având ca membri persoane fizice şi persoane juridice cu activitate specifică în domeniu.

(2) Federaţia Română «Sportul pentru toţi»  beneficiază de drepturile şi de obligaţiile federaţiilor sportive naţionale şi îşi desfăşoară activitatea pe bază de programe naţionale, finanţate prioritar de către Guvernul Romaniei.

(3) Asociaţiile judeţene "Sportul pentru toţi" şi "Sportul pentru persoanele cu dizabilitati" se constituie prin asocierea persoanelor fizice şi juridice cu activitate în aceste domenii din fiecare judeţ.

ART. 14

(1) Finanţarea programului naţional "Sportul pentru toţi" se asigură din fonduri prevăzute distinct în bugetul de stat şi din fonduri de la bugetele locale.

(2) Mijloacele financiare necesare pentru susţinerea subprogramelor derulate de Federaţia Românî "Sportul pentru toţi" se asigură din fonduri prevăzute distinct în bugetul de stat.

(3) Subprogramele propuse de celelalte instituţii, care sunt aprobate anual de Comitetul Activităţilor Fizice Sportive pentru Sănătate, Educaţie şi Recreere, sunt finanţate de la bugetele locale, din fonduri primite de la organismele internaţionale, din sponsorizări, donaţii şi legate, precum şi din fonduri ale bugetului de stat, care vor fi prevăzute cu destinaţia pentru activitatea sportivă şi de tineret.

 

CAP. 4

Sportul pentru persoanele cu dizabilităţi

 

ART. 15

(1) Pentru persoanele cu dizabilităţi funcţionează Comitetul Naţional Paralimpic, ca persoană juridică de drept privat, de utilitate publică, având ca membri persoane fizice şi persoane juridice cu activitate specifică în domeniu.

(2) Comitetul Naţional Paralimpic beneficiază de drepturile şi de obligaţiile federaţiilor sportive naţionale şi îşi desfăşoară activitatea pe bază de programe naţionale, finanţate prioritar de către Guvern.

(3) Asociaţiile judeţene "Sportul pentru persoanele cu dizabilitati" se constituie prin asocierea persoanelor fizice şi juridice cu activitate în aceste domenii, din fiecare judeţ.

CAP. 5

Sportul de performanţă

 

ART. 16

(1) Sportul de performanţă constituie un factor esenţial pentru dezvoltarea sportivă pe plan naţional, îndeplinind o importantă funcţie reprezentativă pentru România în competiţiile sportive oficiale cu caracter internaţional.

(2) Organele administraţiei publice centrale cu atribuţii în sport şi autorităţile administraţiei publice locale asigură mijloacele necesare pentru pregătirea sportivilor de performanţă, acordarea sprijinului ştiinţific şi medical necesar, precum şi pentru încadrarea lor în sistemul de educaţie şi deplina integrare socială şi profesională.

ART. 17

(1) Prin sportul de performanţă se urmăreşte valorificarea aptitudinilor individului într-un sistem organizat de selecţie, pregătire şi competiţie, având ca scop îmbunătăţirea rezultatelor sportive, realizarea de recorduri şi obţinerea victoriei.

(2) Sportivii de performanţă sunt persoanele care practică sistematic şi organizat sportul şi participă în competiţii cu scopul de a obţine victoria asupra partenerului, pentru autodepăşire sau record.

(3) Pentru a participa la competiţiile sportive oficiale locale sau naţionale un sportiv de performanţă trebuie să fie legitimat la un club sportiv.

(4) Evidenţa legitimării şi transferarea sportivilor sunt în competenţa federaţiilor sportive naţionale, a ligilor profesioniste şi a asociaţiilor judeţene şi ale municipiului Bucureşti, pe ramuri de sport, potrivit statutelor şi regulamentelor federaţiilor sportive naţionale.

(5) Competiţiile portive, altele decat cele cuprinse în calendarul Federaţiilor Sportive Naţionale, nu pot fi organizate fără avizul direcţiilor judeţene pentru sport şi tineret.

(6) Sistemul competiţiilor sportive oficiale pe ramuri de sport este elaborat şi organizat de federaţiile sportive naţionale, potrivit statutelor şi regulamentelor acestora.

ART. 18

(1) În condiţiile legii şi în conformitate cu prevederile cuprinse în statutele şi regulamentele federaţiilor sportive naţionale şi internaţionale, sportivii de performanţă pot fi:

a) amatori;

b) profesionişti.

(2) Licenţa de sportiv profesionist se obţine în conformitate cu procedurile prevăzute în statutele şi în regulamentele federaţiilor sportive naţionale.

(3) Sportivii străini pot desfăşura activitate ca sportivi profesionişti la o structură sportivă din România, în baza permisului de muncă eliberat în condiţiile legii.

(4) Federaţiile sportive naţionale asigură organizarea evidenţei sportivilor profesionişti din ramura de sport respectivă.

(5) Drepturile şi obligaţiile sportivului profesionist sunt cele prevăzute în statutele şi în regulamentele federaţiilor sportive naţionale, precum şi în contractele încheiate între părţi.

(6) Calitatea de sportiv profesionist încetează în conformitate cu prevederile statutelor şi regulamentelor federaţiilor sportive naţionale.

(7) Ramurile de sport în care se poate practica sportul profesionist se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, iniţiată de Autoritatea Naţională pentru Sport şi Tineret, la propunerea federaţiilor sportive naţionale.

(8) Condiţiile de practicare a sportului profesionist se stabilesc prin normele federaţiilor sportive naţionale, cu avizulAutorităţii Naţionale pentru Sport şi Tineret.

ART. 19

(1) Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale pot sustine pregătirea sportivă şi pot sprijini integrarea în sistemul de învăţământ, integrarea socială şi profesională a sportivilor de performanţă, după caz, pe întreaga perioadă a carierei sportive.

(2) Instituţiile de învăţământ superior cu profil sportiv pot aloca anual un procent din numarul de locuri bugetate, pentru sportivii care au obţinut performanţe deosebite la jocurile olimpice, la campionatele mondiale sau europene, în conformitate cu regulamentele interne aprobate.

(3) În sensul prevederilor alin. (1), unităţile sau instituţiile de învăţământ asigură, după caz, pentru sportivii de performanţă scutiri de frecvenţă, sesiuni de examene deschise şi condiţii de înscriere în învăţământul universitar, potrivit legii.

ART. 20

Criteriile de clasificare a sportivilor de performanţă se stabilesc prin regulamente elaborate de federaţiile sportive naţionale.

ART. 21

Sportivii de performanţă beneficiază de drepturile conferite de lege.

ART. 22

(1) Sportivul de performanţă care a obţinut o medalie de aur, argint sau de bronz în probele individuale sau pe echipe din cadrul jocurilor olimpice sau o medalie de aur la campionatele mondiale şi europene de seniori, care la data obţinerii au fost incluse în programul jocurilor olimpice, are dreptul, la cerere,  dupa împlinirea vârstei de 30 de ani, dar nu inainte de retragerea din activitatea sportivă, la o rentă viageră.

(1^1) Sportivul de performanţă care a obţinut o medalie de aur la campionatele mondiale şi/sau campionatele europene de seniori, la o probă sportivă ce a fost inclusă cel puţin o dată în programul Jocurilor Olimpice are dreptul, la cerere, la o rentă viageră.

(2)  Renta viageră se stabileşte şi se acordă de către Autoritatea Naţională pentru Sport şi Tineret.

(3) Renta viageră prevăzută la alin. (1) reprezintă echivalentul a 1,5 salarii medii brute pe economie.

(4) Pentru stabilirea rentei viagere se utilizează salariul mediu brut pe economie comunicat de Institutul Naţional de Statistică pentru luna anterioară celei în care se face plata drepturilor.

(5) Renta viageră se acordă începând cu data de 1 ianuarie a anului următor celui în care s-a aprobat cererea sportivului.

(6) În funcţie de nivelul performanţei sportive, din renta viageră, calculată potrivit prevederilor alin. (3), drepturile lunare se acordă din 1,5 salarii medii brute pe economie, după cum urmează:

a) - 100% pentru prima medalie de aur obţinută la jocurile olimpice;

- 80% pentru medalia de argint obţinută la jocurile olimpice sau pentru prima medalie de aur obţinută la campionatele mondiale;

- 70% pentru medalia de bronz obţinută la jocurile olimpice sau pentru prima medalie de aur obţinută la campionatele europene;

b) 50% din valoarea indemnizaţiei corespunzătoare cuvenite potrivit lit. a) pentru următoarele medalii de aur obţinute la jocurile olimpice, campionatele mondiale sau campionatele europene.

(7) Pentru sportivii care cumulează titlul de campion sau vicecampion olimpic şi cel de campion mondial sau european ori titlul de campion mondial cu cel european, renta viageră acordată pentru cea mai bună performanţă se cumulează cu cea pentru performanţa inferioară, potrivit nivelurilor prevăzute la alin. (6) lit. b).

(8) Nivelul maxim al rentei pe care o poate obţine un sportiv este în limita a 5 salarii medii brute pe economie.

(9) Fondurile necesare pentru plata drepturilor prevăzute în prezentul articol se alocă de la bugetul de stat şi se plătesc de Autoritatea Naţională pentru Sport şi Tineret.

(10) Modalităţile de plată a drepturilor prevăzute la alin. (1) se stabilesc prin ordin al preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Sport şi Tineret şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(11) Renta viageră prevăzută în prezentul articol se plăteşte lunar în lei şi nu este impozabilă.

(12) În perioada revenirii în activitate, ca sportiv activ, plata rentei viagere se suspendă.

ART. 23

(1) Sportivii legitimaţi care participă în competiţii incluse în calendarul intern sau internaţional sportive, sunt obligaţi ca în ramura de sport în care sunt legitimaţi, să posede asigurarea în caz de accidente.

(2) Cluburile sportive pot încheia, pentru sportivii lor legitimaţi, contracte de asigurare pentru risc de accident sau de deces, intervenit în cadrul competiţiilor sportive sau al pregătirii în vederea participării la competiţii.

(3) Pe durata convocării sportivilor la loturile naţionale ale României, obligaţia plăţii primelor de asigurare revine federaţiilor sportive naţionale, cu excepţia situaţiilor în care regulamentele internaţionale au alte prevederi. Aceeaşi obligaţie revine Comitetului Olimpic Sportiv Român pentru loturile care participă la Jocurile Olimpice sau la alte competiţii organizate sub egida Comitetului Internaţional Olimpic.

(4) Prima de asigurare care urmează a fi stipulată în contractul de asigurare se stabileşte în limita bugetului anual propriu al structurilor sportive şi al Comitetului Olimpic Sportiv Român.

(5) Cheltuielile de asigurare pentru sportivi sunt deductibile în cuantumul prevazut de lege.

 

TITLUL III

Structurile administraţiei publice cu responsabilităţi în domeniul sportului

CAP. 1

Autoritatea Naţională pentru Sport şi Tineret

 

ART. 24

Autoritatea Naţională pentru Sport şi Tineret este organul de specialitate al administraţiei publice centrale care coordonează activitatea din domeniul educaţiei fizice şi sportului, cu excepţia cazurilor prevăzute de prezenta lege.

ART. 25

(1) Autoritatea Naţională pentru Sport şi Tineret se organizează şi funcţionează potrivit legii şi are următoarele atribuţii principale în domeniul sportului:

a) elaborează şi susţine strategia generală a organizării şi dezvoltării activităţii sportive şi reprezintă interesele statului în raport cu federaţiile sportive naţionale;

b) elaborează normele generale de folosire a mijloacelor materiale aflate în administrarea sa şi a mijloacelor financiare pentru activitatea sportivă, care provin din alocaţii de la bugetul de stat;

c) colaborează cu ministerele şi cu celelalte autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale, cu instituţiile de cercetare şi cu unităţile de învăţământ şi sanitare de specialitate pentru organizarea şi dezvoltarea educaţiei fizice şi sportului;

d) conlucrează cu Comitetul Olimpic Sportiv Român în finanţarea şi derularea programelor privind pregătirea şi participarea sportivilor români la jocurile olimpice, precum şi pentru promovarea valenţelor educative ale olimpismului;

e) controlează menţinerea destinaţiei bazelor sportive din domeniul public sau privat al statului ori al unităţilor administrativ-teritoriale, precum şi a celor care au aparţinut domeniului public şi au intrat în circuitul privat după anul 1989; supraveghează menţinerea destinaţiei bazelor şi/sau a instalaţiilor sportive care au aparţinut domeniului public sau privat al statului ori al unităţilor administrativ-teritoriale şi care ulterior au fost dobândite ca active patrimoniale destinate activităţii sportive sau vândute către societăţile comerciale;

f) autorizează afilierea federaţiilor sportive naţionale la federaţiile sportive internaţionale de profil şi la alte foruri continentale sau mondiale, precum şi afilierea tuturor organizaţiilor cu profil sportiv la forurile internaţionale de specialitate;

g) supraveghează şi controlează respectarea de către structurile sportive a dispoziţiilor legale în vigoare şi a prevederilor cuprinse în statutele şi în actele de constituire a acestora;

h) organizează sau sprijină, potrivit legii, formarea, pregatirea profesională şi perfecţionarea specialiştilor din domeniul sportului, conlucrând în acest scop cu instituţiile şi organismele de specialitate din ţară şi din străinătate;

i) elaborează şi duce la îndeplinire, în colaborare cu autorităţile administraţiei publice locale, planurile de construire şi de modernizare a bazelor şi instalaţiilor sportive, în vederea dezvoltării sportului de performanţă de interes naţional şi internaţional; propune avizarea normativelor tehnice în materie de baze şi instalaţii sportive;

j) recunoaşte sau revocă, potrivit legii, existenţa unei structuri sportive prin înscrierea, respectiv radierea acesteia din Registrul sportiv;

k) avizează constituirea structurilor sportive, inclusiv înscrierea ca persoane juridice a cluburilor sportive profesioniste organizate ca societăţi comerciale sportive pe acţiuni, respectiv retrage avizul de funcţionare a acestora;

l) elaborează criteriile de acordare şi propune spre atribuire de către ministrul educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului, distincţiile şi titlurile sportive, altele decât cele stabilite prin lege;

m) sprijină organizarea şi promovarea cercetării ştiinţifice şi asistenţei medicale în domeniul sportiv;

n) propune ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului autorizarea desfăşurării pe teritoriul României, a campionatelor mondiale, europene şi regionale şi participarea reprezentativelor naţionale la campionatele mondiale şi europene organizate în străinătate, precum şi la campionatele regionale;

o) promovează măsurile de prevenire, control şi reprimare a folosirii substanţelor interzise şi a metodelor neregulamentare destinate să mărească în mod artificial capacitatea fizică a sportivilor sau să modifice rezultatele competiţiilor;

p) adoptă măsuri pentru prevenirea şi combaterea violenţei la manifestările sportive;

q) reprezintă interesele statului în diferite organe şi organisme sportive internaţionale, pe baza mandatului acordat de ministrul educaţiei, cercetării, tineretului li sportului; negociază şi încheie acorduri, înţelegeri, protocoale şi alte documente de colaborare în domeniul sportului cu organisme de specialitate din alte ţări, pe baza prevederilor legale în vigoare;

r) colaborează cu celelalte organe ale administraţiei publice centrale şi locale pentru susţinerea sportului pentru toţi, de performanţă şi pentru persoane cu dizabilităţi, asigurarea unei eficienţe sporite pe linia supravegherii şi controlului, exercitării autorităţii disciplinare, formării şi perfecţionării specialiştilor din domeniul sportului, pentru corelarea finanţării activităţii sportive, prevenirea violenţei în sport şi combaterea dopajului;

s) organizează evenimente în vederea promovării programelor de sport;

t) repartizează bugetul afectat activităţii sportive pentru activitatea proprie şi cea a unităţilor din subordinea sa, pentru federaţiile sportive naţionale, în baza contractelor de finanţare a obiectivelor şi programelor sportive ale acestora, şi pentru premierea performanţelor deosebite obţinute la competiţiile sportive internaţionale oficiale, pe baza aprobării date de ministrul educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului.

(2) Autoritatea Naţională pentru Sport şi Tineret poate îndeplini şi alte atribuţii în domeniu, prevăzute în actele normative în vigoare.

ART. 26

Autoritatea Naţională pentru Sport şi Tineret administrează baza materială proprie prin complexurile sportive naţionale şi cluburile sportive din subordinea sa, precum şi prin direcţiile judetene pentru sport şi tineret, respectiv a municipiului Bucureşti, în condiţiile legii

ART. 27

Autoritatea Naţională pentru Sport şi Tineret îşi asigură sursele pentru finanţarea activităţilor sportive din:

a) alocaţii de la buget, stabilite de administraţia publică centrală şi locală;

b) 5% din venituri provenite din încasările Regiei Autonome "Loteria Naţională", stabilite potrivit legii;

c) 5%  din taxele şi accizele aplicate la nivel naţional pentru ţigarete, ţigări şi băuturi alcoolice;

d) donaţii şi sponsorizări;

e) alte venituri, în condiţiile legii;

f) sumele rămase din exerciţiul financiar precedent.

g) 5% din taxele pentru organizarea şi exploatarea jocurilor de nororc

 

CAP. 2

Direcţiile judeţene pentru sport şi tineret, respectiv a municipiului Bucureşti

 

ART. 28

(1) Direcţiile judeţene pentru sport şi tineret, respectiv a municipiului Bucureşti, au următoarele atribuţii principale în domeniul sportului:

a) asigură punerea în aplicare la nivelul judetelor, respectiv al municipiului Bucuresti a Programului de guvernare, a strategiei şi programelor Autoritătii Naţionale pentru Sport şi Tineret în domeniile sportului şi tineretului;

b) utilizează centrele de agrement pentru tineret în scopul desfăsurării de activităti recreative, turistice, sportive, de tabere pentru copii şi tineret;

c) urmăresc aplicarea şi controlul respectării actelor normative din domeniile sportului şi tineretului;
d) colaborează cu celelalte instituţii deconcentrate, cu organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, cu autorităţile administraţiei publice locale, cu alte instituţii publice, cu persoane juridice de drept public sau privat, române sau străine;

e) organizează şi desfăsoară actiuni de şi pentru tineret, acţiuni culturale, artistice, distractive, educative, turistice interne şi internationale, sportive şi de agrement pentru tineri, în taberele sau centrele de agrement;

f) elaborează calendarul anual de actiuni de sport şi tineret proprii şi în parteneriat şi îl supun aprobării conducerii Autorităţii Naţionale pentru Sport şi Tineret;

g) acţionează în colaborare cu autorităţile administraţiei publice locale pentru dezvoltarea bazei materiale din centrele de agrement din fondurile alocate de la Autoritatea Naţională pentru Sport şi Tineret şi din alte fonduri, precum şi pentru modernizarea şi optimizarea serviciilor pentru sport şi tineret;
h) asigură sprijin de specialitate pentru realizarea de programe şi proiecte de şi pentru tineret, precum şi pentru sport de către instituţii publice locale;

i) colaborează, cooperează şi dezvoltă parteneriate cu persoane fizice şi juridice, în vederea îndeplinirii obiectivelor în domeniile sportului şi tineretului;

j) oferă informaţii şi acordă consiliere în domeniile sportului şi tineretului;

k) organizează, participă, monitorizează şi evaluează actiunile în domeniile sportului şi tineretului;
l) organizează baza de date cu organizaţiile neguvernamentale de şi pentru tineret din judeţ;
m) organizează tabere tematice, activităţi de recreere, seminarii, cursuri pentru educaţia nonformală pentru tineri şi studenţi;

n) organizează şi implementează programe cu caracter social pentru copii şi tineri, cu precădere pentru cei defavorizaţi;

o) propun Autorităţii Naţionale pentru Sport şi Tineret înfiinţarea sau desfiinţarea centrelor pentru tineret pe care le coordonează, în vederea derulării activitătilor de informare şi consiliere pentru tineret;
p) finanţează unele programe speciale pentru sportivi, secţii sau echipe din raza administrativ-teritorială.

(2) Direcţiilejudeţene pentru sport şi tineret, respectiv a municipiului Bucureşti, îndeplinesc şi alte atribuţii stabilite prin regulamentele aprobate de Autoritatea Naţională pentru Sport şi Tineret şi prin acte normative specifice domeniului lor de activitate.

ART. 29

Direcţiile judetene pentru sport şi tineret, respectiv a municipiului Bucureşti administrează şi întreţin bazele sportive de interes naţional.

ART. 30

Direcţiile judeţene pentru sport şi tineret, respectiv a municipiului Bucureşti îşi asigură surse pentru finanţarea activităţilor sportive de interes local din:

a) alocaţia bugetară anuală stabilită de administraţia publică centrală şi locală;

b) 30% din impozitele pe spectacolele sportive desfăşurate pe teritoriul judeţului respectiv;

c) 15% din valoarea de piaţă a bazelor sportive dezafectate sau cărora li s-a schimbat destinaţia, aflate în proprietatea structurilor sportive de drept privat de pe teritoriul judeţului respectiv;

c1) veniturile obţinute din activităţi economice realizate în legătură cu scopul şi cu obiectul de activitate al bazelor sportive;

d) donaţii şi sponsorizări;

e) alte venituri, în condiţiile legii;

f) sumele rămase din exerciţiul financiar precedent.

Titlul IV

Structurile sportive

CAP. 1

Dispoziţii generale

 

ART. 31

(1) În sensul prezentei legi, sunt considerate structuri sportive:

  1. a)
  2. b)
  3. c)
  4. d)
  5. e)
  6. f)

g) alte organizaţii sportive naţionale.

(2) Autoritatea Naţională pentru Sport şi Tineret organizează, în condiţiile stabilite prin prezenta lege, evidenţa structurilor sportive prin Registrul sportiv, atribuind fiecărei structuri înscrise, un număr de identificare şi Certificatul de identitate sportivă.

ART. 32

Pentru scopurile şi în condiţiile stabilite prin lege pot funcţiona cluburi sportive şi numai persoane juridice de drept public organizate în subordinea organelor administraţiei publice centrale sau locale.

ART. 33

Toate structurile sportive, indiferent de scopul lor specific şi de forma juridică, se înscriu în Registrul sportiv. Procedurile de înregistrare şi de atribuire a Certificatului de identitate sportivă şi a numărului de identificare se stabilesc prin normele de aplicare a prezentei legi.

ART. 34

  1. (1)
  2. (2) Structurile sportive oficial recunoscute se pot afilia după cum urmează:
  3. a) la asociaţiile judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, pe ramuri de sport, constituite potrivit prevederilor art. 34, pentru participarea la competiţiile oficiale locale;
  4. b) la asociaţii regionale pe ramuri de sport;
  5. c)

ART. 35

(1) Bugetul anual al structurilor sportive se aprobă după cum urmează:

a) de adunările generale, pentru structurile sportive de drept privat;

b) de organele administraţiei publice centrale sau locale în subordinea cărora se află, pentru structurile sportive de drept public.

(2) Structurile sportive şi Comitetul Olimpic Sportiv Roman sunt scutite de impozite şi taxe locale pentru imobilele şi bazele sportive în care îşi desfasoară activitatea sportivă.

(3) Soldurile anuale rezultate din execuţia bugetului structurilor sportive de drept public se reportează în anul următor.

(4) Prin exceptie de la prevederile alin. 6, sumele alocate pentru investitii care nu au fost realizate în cursul anului, se returnează la bugetul de stat.

ART. 36

Structurile sportive şi Comitetul Olimpic Sportiv Român deţin exclusivitatea asupra:

a) dreptului asupra imaginii de grup sau individuale, statică şi în mişcare a sportivilor lor în echipament de concurs şi de reprezentare, când participă la competiţii în numele respectivei structuri;

b) dreptului de folosinţă asupra siglei/emblemei proprii, precum şi asupra denumirii competiţiei pe care o organizează;

c) drepturilor de reclamă, publicitate şi de transmisie radio şi televiziune la competiţiile pe care le organizează sau la care participă, după caz.

ART. 36^1

Drepturile prevăzute la art. 36 alin. (1) pot fi cesionate, cu excepţia drepturilor federative ale sportivilor, care pot fi cesionate exclusiv la o altă structură sportivă.

ART. 37

(1) Structurile sportive fără scop patrimonial şi Comitetul Olimpic Sportiv Român, în condiţiile prezentei legi, pot beneficia de sume de la bugetul de stat şi de la bugetele locale pentru finanţarea de programe sportive. Aceste sume se asigură pe bază de contracte încheiate între structurile sportive respective şi organele administraţiei publice centrale sau locale, după caz.

(2) Contractul va cuprinde prevederi cu privire la: obiectul şi volumul activităţilor specifice, parametrii sportivi de realizat, suma stabilită pentru finanţarea programelor, defalcată pe obiective, activităţi şi naturi de cheltuieli, obligaţiile şi responsabilităţile părţilor. Regimul de gestionare a sumelor astfel primite şi controlul financiar se fac în condiţiile legii.

(3) Prevederile contractului au putere deplină pentru cele două părţi, constituindu-se în norme cu caracter tehnic, financiar şi administrativ.

(4) Structurile sportive de drept public pot beneficia şi de alte surse de venituri, astfel:

a) cotizaţiile şi contribuţiile băneşti sau în natură ale simpatizanţilor;

b) donaţiile şi sumele sau bunurile primite prin sponsorizări;

c) veniturile obţinute din reclamă şi publicitate;

d) veniturile pentru care se datorează impozite pe spectacole;

e) veniturile obţinute din valorificarea bunurilor aflate în patrimonial acestora;

f) indemnizaţiile obţinute din participarea la competiţiile şi demonstraţiile sportive;

g) indemnizaţiile obţinute din transferurile sportivilor.

(5) Veniturile obţinute din activităţile structurilor sportive de drept public se gestionează şi se utilizează la nivelul structurilor sportive respective, pentru realizarea scopului şi obiectului de activitate, fără vărsăminte la bugetul de stat şi fără afectarea alocaţiilor de la bugetul de stat.

CAP 2.

Asociaţiile sportive

 

ART. 38

(1) Constituirea unei asociaţii sportive fără personalitate juridică dă dreptul acesteia la obţinerea unui certificat de identitate sportivă, precum şi la afilierea la asociaţia judeţeană, pe ramura de sport corespunzătoare, în vederea participării la competiţiile sportive oficiale locale.

(2) Asociaţii sportive se pot constitui şi în cadrul instituţiilor publice sau private, ca unităţi fără personalitate juridică.

(3) În cadrul instituţiilor publice sau private se poate constitui o singură asociaţie sportivă ca unitate fără personalitate juridică.

 

 

CAP. 3

Comitetul Olimpic Sportiv Român

 

ART. 39

(1) Comitetul Olimpic Sportiv Român este o asociaţie de interes naţional care se organizează şi funcţionează în baza statutului propriu, elaborat în conformitate cu prevederile Chartei Olimpice şi ale prezentei legi.

(2) Comitetul Olimpic Sportiv Român este persoană juridică de drept privat, de utilitate publică, autonomă, nonprofit, neguvernamentală, apolitică şi fără scop lucrative.

(3) Comitetul Olimpic Sportiv Român deţine competenţa exclusivă pentru reprezentarea ţării la Jocurile Olimpice şi la celelalte programe organizate sub egida Comitetului Internaţional Olimpic sau a asociaţiilor olimpice continentale. Comitetul Olimpic Sportiv Român este unicul deţinător pe teritoriul României al drepturilor de folosire a însemnelor şi a tuturor simbolurilor olimpice specificate în statutul propriu, în Charta Olimpică şi în alte documente normative ale mişcării olimpice.

(4) Persoanele fizice sau juridice de pe teritoriul României nu pot folosi proprietăţile olimpice Naţionale şi internaţionale , definite conform Chartei Olimpice, legislaţiei Naţionale şi internaţionale,  precum şi cele  înregistrate conform prevederilor legale în vigoare, decât cu acordul Comitetului Olimpic Sportiv Român şi/sau Comitetului Internaţional Olimpic.

(5) Comitetul Olimpic Român organizează şi coordonează activitatea Academiei Olimpice Române, unitate aflată în subordinea sa, fără personalitate juridică, cu atribuţii în dezvoltarea şi promovarea principiilor fundamentale ale olimpismului.

ART. 40

(1) Pentru realizarea obiectului său de activitate, Comitetul Olimpic Sportiv Român colaborează cu instituţii guvernamentale şi neguvernamentale, asociaţii şi organizaţii de drept public sau privat.

(2) Comitetul Olimpic Sportiv Român susţine financiar, pe bază de contracte de finanţare, activitatea centrelor naţionale de pregătire a juniorilor. Federaţiile sportive naţionale conduc, organizează şi coordonează activitatea acestor centre. Autoritatea Naţională pentru Sport şi Tineret, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, autorităţile administraţiei publice centrale şi locale colaborează şi sprijină activitatea centrelor olimpice naţionale de pregătire a juniorilor

(3) Sursele de finanţare ale Comitetului Olimpic Sportiv Român pot fi:

  1. a) sume de la bugetul de stat;
  2. b) venituri proprii;
  3. c) alte surse.

(4) Nivelul alocaţiilor bugetare, precum şi categoriile de cheltuieli ce urmează a fi finanţate din acestea se aprobă prin legile bugetare anuale.

(5) Comitetul Olimpic Sportiv Român poate beneficia cu prioritate de sprijin financiar guvernamental pentru îndeplinirea programelor olimpice.

(6) Comitetul Olimpic Sportiv Român poate deţine în proprietate, concesiune sau folosinţă imobile, baze sportive şi instalaţii sportive de interes naţional.

(7) Comitetul Olimpic Sportiv Român şi federaţiile sportive naţionale, ca persoane juridice de drept privat, de utilitate publică, pot primi în folosinţă gratuită, pe termen limitat, bunuri imobile din patrimoniul statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale.

(8) Acţiunile în justiţie pentru valorificarea drepturilor de orice natură ale Comitetului Olimpic Sportiv Român sunt scutite de taxă de timbru.

ART. 41

Sursele de finanţare a Comitetului Olimpic Sportiv Român se constituie din:

  1. a) sume de la bugetul de stat;
  2. b) timbrul olimpic, reprezentând 10% din valoarea tuturor biletelor de acces la manifestările sportive,
  3. c) 1% din veniturile provenite din încasările Regiei Autonome "Loteria Naţională", stabilite potrivit legii;
  4. d) donaţii şi legate;
  5. e) sponsorizări;
  6. f) venituri realizate din acordarea dreptului de folosinţă a emblemei Comitetului Olimpic Român şi a altor drepturi de proprietate intelectuală olimpice;
  7. g) contribuţii din partea Comitetului Internaţional Olimpic şi a Solidarităţii Olimpice
  8. h) 1% din veniturile din organizarea şi exploatarea pronosticurilor şi pariurilor sportive, în condiţiile legii;
  9. i) alte venituri, conform legislaţiei în vigoare;
  10. j) sume rămase din exerciţiul financiar precedent
  11. k)

ART. 42

Comitetul Olimpic Sportiv Român şi federaţiile sportive naţionale, ca persoane juridice de drept privat, de utilitate publică, pot primi în folosinţă gratuită, pe termen limitat, bunuri imobile din patrimoniul statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale.

 

CAP 4.

Federaţiile sportive naţionale

 

ART. 43

(1) Potrivit prezentei legi federaţiile sportive naţionale sunt persoane juridice de drept privat, de utilitate publică, autonome, neguvernamentale, apolitice şi fără scop lucrativ.

(2) Dobândirea personalităţii juridice se face în condiţiile legii.

ART. 44

(1) Federaţiile sportive naţionale se vor constitui numai cu avizul expres al Autorităşii Naţionale pentru Sport şi Tineret.

(2) Pentru o ramură de sport se poate constitui, în condiţiile legii, o singură federaţie sportivă naţională.

(3) Prin excepţie,  s-au constituit şi functionează Federaţia Română «Sportul pentru toţi» şi Comitetul Naţional Paralimpic, pentru persoanele cu dizabilităţi, ca persoane juridice de drept privat, de utilitate publică, având ca membri persoane fizice şi persoane juridice cu activitate specifică în domeniu.

(4) Modificarea statutelor sau a actelor constitutive ale federaţiilor sportive naţionale este supusă procedurilor prevăzute de lege, după ce s-a obţinut avizul prealabil al Autorităţii Naţionale pentru Sport şi Tineret.

(5) Federaţiile sportive naţionale se organizează şi funcţionează în baza statutului propriu elaborat în conformitate cu prevederile prezentei legi şi cu respectarea statutelor federaţiilor internaţionale corespondente şi a obligaţiilor asumate prin afilierea la aceste federaţii internaţionale.

(6) Înfiinţarea federaţiilor sportive naţionale sau modificarea statutelor şi a actelor constitutive ale acestora, fără respectarea dispoziţiilor alin. (1) şi (4), este nulă de drept.

 

 

ART. 45

(1) Federaţiile sportive naţionale au următoarele atribuţii principale:

a) elaborează strategia naţională de dezvoltare a ramurii de sport şi controlează aplicarea acesteia de către membrii afiliaţi;

b) organizează, conduc, controlează şi supraveghează activităţile şi competiţiile sportive oficiale la nivel naţional, în baza statutelor şi regulamentelor adoptate;

c) organizează şi coordonează întreaga activitate a arbitrilor pe ramuri de sport, privind formarea, perfecţionarea continuă, clasificarea şi promovarea acestora, pe baza unui regulament propriu de funcţionare;

d) elaborează şi realizează planurile de pregătire şi de participare a sportivilor de performanţă români din cadrul reprezentativelor naţionale la competiţiile internaţionale;

e) exercită puterea disciplinară în termenii prevăzuţi de prezenta lege şi potrivit statutelor şi regulamentelor proprii;

f) organizează sau tutelează competiţiile oficiale cu caracter internaţional care au loc pe teritoriul României, cu avizul Autorităţii Naţionale pentru Sport şi Tineret;

g) colaborează cu Autoritatea Naţională pentru Sport şi Tineret, cu Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi/sau cu instituţiile din structurile acestora pentru formarea şi perfecţionarea specialiştilor din domeniul sportului;

h) promovează măsurile de prevenire şi control al folosirii substanţelor interzise şi al metodelor neregulamentare, destinate să mărească în mod artificial capacitatea fizică a sportivilor sau să modifice rezultatele competiţiilor organizate direct la nivel naţional, în concordanţă cu reglementările federaţiilor internaţionale, ale Comitetului Internaţional Olimpic şi ale Agenţiei Mondiale Antidoping. Orice alte măsuri ce contravin reglementărilor mai sus menţionate sunt nule de drept;

i) întreprind măsuri pentru prevenirea şi combaterea violenţei, precum şi pentru promovarea spiritului de fair-play şi a toleranţei în activitatea sportivă.

(2) Federaţiile sportive naţionale asigură reprezentarea României în competiţiile sportive şi în organismele internaţionale la care sunt afiliate.

ART. 46

(1) Federaţiile sportive naţionale se înscriu în Registrul sportiv, pentru obţinerea Certificatului de identitate sportivă.

(2) Federaţiile sportive naţionale se pot afilia la federaţiile sportive internaţionale, la alte foruri europene sau mondiale, pe baza avizului dat de Autoritatea Naţională pentru Sport şi Tineret.

ART. 47

(1) Federaţiile sportive naţionale au organisme proprii de administrare şi gestionare a bugetului şi patrimoniului, constituite conform legii, precum şi propriilor statute şi regulamente.

(2) Federaţiile sportive naţionale se supun verificărilor financiare, potrivit legii şi statutelor proprii.

(3) Federaţiile sportive naţionale dispun de bunurile aflate în proprietatea lor, pot încheia contracte de împrumut şi pot elibera titluri de credit, cu condiţia ca aceste acte juridice să fie încheiate pentru realizarea obiectului lor de activitate.

(4) Federaţiile sportive naţionale pot greva sau înstrăina bunurile mobile sau imobile, finanţate total sau parţial din fonduri publice, prin programe, sau pot schimba destinaţia acestora numai cu aprobarea Autorităţii Naţionale pentru Sport şi Tineret.

ART. 48

În cazul dizolvării unei federaţii sportive naţionale, lichidarea patrimoniului se face potrivit dispoziţiilor legale în vigoare.

ART. 49

Federaţia Română Sportivă Naţională «Sportul pentru toţi» şi Comitetul Naţional Paralimpic beneficiază de drepturile şi de obligaţiile federaţiilor sportive naţionale şi îşi desfăşoară activitatea pe bază de programe naţionale, finanţate prioritar de către Guvernul Romaniei.

ART 50

Sursele de finanţare a federaţiilor sportive naţionale provin din:

a) sume destinate finanţării programelor sportive proprii şi înscrise în contractele încheiate cu organele administraţiei publice centrale sau locale, după caz;

b) venituri obţinute din activităţi economice realizate în legătură cu scopul şi obiectul de activitate ale acestora;

c) cotizaţii, taxe, contribuţii, penalităţi, potrivit prevederilor statutelor şi regulamentelor proprii;

d) donaţii şi sponsorizări;

e) 10% din indemnizaţiile de transferuri interne şi internaţionale ale sportivilor, care se constituie în sursă de finanţare a activităţii sportive pentru copii şi juniori, inclusiv a celor din cluburile şcolare;

f) alte venituri, în condiţiile legii;

g) sume rămase din exerciţiul financiar precedent.

h) venituri obţinute din valorificarea bunurilor aflate în patrimoniul acestora.

i) 5% din incasarile realizate din pronosticurile sportive, ca urmare a utilizării de competiţii de gen pentru ramura de sport respectivă.

 

CAP. 4

Ligile profesioniste

 

ART. 51

(1) Potrivit prezentei legi, ligile profesioniste sunt persoane juridice de drept privat, autonome, neguvernamentale, apolitice şi fără scop lucrativ.

(2) Dobândirea personalităţii juridice se face în condiţiile legii.

(3) Ligile profesioniste, ca structuri sportive subordonate federaţiilor sportive naţionale, îşi desfăşoară activitatea în baza statutelor şi regulamentelor proprii  elaborate în conformitate cu cele ale Federaţiei Sportive Naţionale corespunzatoare.

(4) Statutele ligilor profesioniste se aprobă de adunările generale şi se avizează în mod obligatoriu de federaţiile sportive naţionale şi de Autoritatea Naţională pentru Sport şi Tineret.

(5) Înfiinţarea ligilor profesioniste ca structuri sportive şi dobândirea personalităţii juridice se fac în condiţiile legii, în baza acordului federaţiei sportive naţionale corespunzătoare şi a avizului obligatoriu al Autorităţii Naţionale pentru Sport şi Tineret.

(6) Pentru o ramură de sport se poate constitui o singură ligă naţională profesionistă. Prin excepţie, se pot înfiinţa ligi profesioniste, pe niveluri competiţionale, în cadrul aceleiaşi ramuri de sport.

(7) Înfiinţarea de ligi profesioniste sau modificarea statutelor şi a actelor constitutive ale acestora, fără respectarea prevederilor alineatelor precedente, este nulă de drept.

ART. 52

Ligile profesioniste au următoarele atribuţii:

  1. a) organizează competiţia oficială profesionistă în ramura de sport respectivă;
  2. b) controlează şi exercită puterea disciplinară asupra membrilor, în limitele stabilite de prezenta lege şi de statutul propriu;
  3. c) negociază şi încheie contractele colective de muncă, conform legii;
  4. d)

 

ART. 53

Ligile şi Federatiile sunt singurele structuri sportive ce pot organiza campionate oficiale ce cuprind în denumire termenul de “Naţional”, “Român”, “al/a României”.

ART. 54

Sursele de finanţare a ligilor profesioniste, pe ramuri de sport, provin din:

a) cotizaţii, taxe, contribuţii, penalităţi, potrivit statutelor şi regulamentelor proprii;

b) veniturile obţinute din activităţile realizate în legătură directă cu statutul şi obiectul de activitate ale acestora;

c) donaţii şi sponsorizări;

d) 5% din încasările rezultate din vânzarea biletelor de intrare la competiţiile sportive oficiale organizate de ligă;

e) 2% din încasările rezultate din contractele încheiate de cluburile sportive profesioniste pentru reclamă, publicitate şi drepturi TV;

f) alte venituri, în condiţiile legii;

g) sume rămase din exerciţiul financiar precedent.

CAP. 5

Cluburi sportive

 

ART. 55

Cluburile sportive pot fi:

a) persoane juridice de drept privat, structuri fără scop lucrativ sau societăţi comerciale sportive pe acţiuni;

b) persoane juridice de drept public;

c) cluburile sportive se vor constitui cu avizul Autorităţii Naţionale pentru Sport şi Tineret.

ART. 56

Cluburile sportive de drept privat, fără scop lucrativ, sunt persoane juridice nonprofit, constituite, în condiţiile legii, ca structuri mono sau polisportive.

ART. 57

(1) Cluburile sportive de drept privat au regim propriu de administrare şi de gestionare a bugetului şi a patrimoniului, aprobat de adunările generale ale acestora, în condiţiile legii.

(2) Cluburile sportive se supun în fiecare an verificărilor financiare, potrivit legii.

(3) Pentru înstrăinarea bazelor sportive realizate pe terenuri concesionate în scopuri exclusiv sportive sau pentru schimbarea destinaţiei acestora este necesar acordul Autorităţii Naţionale pentru Sport şi Tineret.

(4) Dizolvarea unui club sportiv de drept privat se face în condiţiile legii.

(5) Cluburile sportive, indiferent de forma de organizare prevăzută de prezenta lege, vor respecta prevederile specifice din normele şi regulamentele federaţiilor naţionale şi, după caz, ale ligilor profesioniste din ramura de sport respectivă.

ART. 58

(1) Cluburile sportive de drept public sunt persoane juridice, înfiinţate ca instituţii publice în subordinea organelor administraţiei de stat, şi au drept obiect de activitate performanţa, selecţia, pregătirea şi participarea la competiţii interne şi internaţionale.

(2) Cluburile sportive de drept public mono sau polisportive se organizează şi funcţionează după regulamente proprii, elaborate conform legii.

ART. 59

Cluburile sportive de drept public pot primi spre administrare sau în folosinţă gratuită, imobilele care deservesc activitatea sportivă, baze şi instalaţii sportive. Bazele şi instalaţiile sportive primite spre administrare şi folosinţă sunt considerate patrimoniu sportiv şi nu îşi vor schimba destinaţia sportivă fără aprobarea Autorităţii Naţionale pentru Sport şi Tineret.

ART. 60

(1) Cluburile sportive profesioniste sunt structuri sportive organizate ca societăţi comerciale sportive pe acţiuni, care au obţinut licenţa din partea federaţiei sportive naţionale, emisă în conformitate cu statutele şi regulamentele federaţiilor internaţionale pe ramura de sport.

(2) Cluburile sportive profesioniste se pot organiza pentru una sau mai multe ramuri sportive recunoscute ca fiind profesioniste.

(3) Cluburilor sportive profesioniste, organizate ca societăţi sportive comerciale pe acţiuni, li se aplică regimul juridic al societăţilor comerciale, cu particularităţile din prezenta lege.

ART. 61

(1) Pot fi acţionari ai societăţilor comerciale pe acţiuni persoane fizice şi juridice române, precum şi persoane fizice şi juridice străine. Participarea persoanelor fizice şi juridice străine la capitalul social al cluburilor sportive profesioniste nu va depăşi 49% din totalul acţiunilor.

(2) Nici o persoană fizică sau juridică nu poate deţine acţiuni din capitalul social, în mod simultan, la două sau mai multe societăţi comerciale sportive pe acţiuni de la aceeaşi ramură de sport.

(3) Statutul societăţilor comerciale sportive pe acţiuni nu va putea cuprinde nici o altă limitare pentru libera transmitere a acţiunilor.

ART. 62

Înstrăinarea bazelor sportive sau a instalaţiilor destinate practicării sportului, aflate în proprietatea societăţii comerciale sportive pe acţiuni, se face în condiţiile legii, fără schimbarea destinaţiei sportive.

ART. 63

Sursele de finanţare a cluburilor sportive provin din:

a) subvenţii de la bugetul de stat şi bugetele locale acordate cluburilor sportive de drept public de către organele administraţiei publice centrale şi/sau locale în subordinea cărora se află, precum şi de organele administraţiei publice locale din unitatea administrativ-teritorială respectivă;

b) sume destinate finanţării programelor sportive ale cluburilor sportive de drept privat şi înscrise în contractele încheiate cu direcţiile pentru tineret şi sport judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, sau cu organele administraţiei publice locale, după caz;

c) venituri obţinute din activităţi economice realizate în legătură directă cu scopul şi obiectul de activitate ale acestora;

d) cotizaţii, contribuţii şi penalităţi aplicate membrilor săi, sportivilor, antrenorilor şi celorlalţi tehnicieni, potrivit statutelor şi regulamentelor proprii;

  1. e) sume obţinute din transferurile sportivilor;
  2. f) donaţii şi sponsorizări;
  3. g) alte venituri, în condiţiile legii;
  4. h) sume rămase din exerciţiul financiar precedent dupa regularizarea subvenţiilor primite de la bugetele centrale şi locale potrivit normelor legale în vigoare;
  5. i) venituri obţinute din valorificarea bunurilor aflate  în patrimoniul acestora;
  6. j)

ART. 64

(1) Cluburile sportive profesioniste realizează venituri proprii din activităţile prevăzute la art. 2 lit n).

(2) Gestionarea patrimoniului propriu şi exerciţiul financiar al cluburilor sportive profesioniste se conduc potrivit reglementărilor aplicabile pentru societăţile comerciale.

CAP. 6

Asociaţiile judeţene şi ale municipiului Bucureşti pe ramuri de sport

 

ART. 65

(1) Asociaţiile judeţene şi ale municipiului Bucureşti pe ramuri de sport sunt persoane juridice de drept privat, având drept scop organizarea activităţii în ramura de sport respectivă la nivelul judeţului sau al municipiului Bucureşti, cu respectarea statutelor şi regulamentelor federaţiilor sportive naţionale.

(2) Asociaţiile judeţene "Sportul pentru toţi" şi "Sportul pentru persoanele cu dizabilitati" se constituie prin asocierea persoanelor fizice şi juridice cu activitate în aceste domenii din fiecare judeţ.

(3) Dobândirea personalităţii juridice se face în condiţiile legii, ca organizaţie fără scop lucrativ.

(4) Asociaţiile judeţene şi ale municipiului Bucureşti pe ramuri de sport se vor constitui numai cu avizul prealabil al federaţiei sportive naţionale pe ramura de sport.

(5) Asociaţiile judeţene şi ale municipiului Bucureşti pe ramuri de sport sunt constituite din secţiile asociaţiilor şi cluburilor sportive cuprinse în sistemul competiţional judeţean, afiliate şi recunoscute de acestea.

(6) Obiectivele, drepturile şi îndatoririle asociaţiilor judeţene şi ale municipiului Bucureşti pe ramuri de sport decurg din statutele şi regulamentele federaţiilor sportive naţionale corespunzătoare, precum şi din puterea delegată de către acestea.

(7) La nivelul judeţului, respectiv al municipiului Bucureşti, se poate constitui, pentru o ramură de sport, o singură asociaţie judeţeană.

(8) Asociaţiile judeţene şi ale municipiului Bucureşti pe ramuri de sport sunt reprezentanţii în teritoriu ai federaţiilor sportive naţionale.

(9) Direcţiile pentru tineret şi sport judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, recunosc şi sprijină asociaţiile judeţene şi ale municipiului Bucureşti pe ramuri de sport, care funcţionează în raza lor teritorială.

(10)Direcţiile judeţene pentru sport şi tineret, respectiv a municipiului Bucureşti, sprijină asociaţiile judeţene şi ale municipiului Bucureşti pe ramuri de sport, care funcţionează în raza lor teritorială.

(11) Modificarea statutelor sau a actelor constitutive ale asociaţiilor judeţene şi ale municipiului Bucureşti pe ramuri de sport, este supusă procedurilor prevăzute de lege, după ce s-a obţinut avizul prealabil al federaţiei sportive de specialitate.

ART. 66

Sursele de finanţare a asociaţiilor judeţene şi ale municipiului Bucureşti, pe ramuri de sport, se asigură din:

a) sume destinate finanţării programelor sportive proprii şi înscrise în contractele încheiate cu direcţiile pentru tineret şi sport judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, sau cu organe ale administraţiei publice locale, după caz;

b) cotizaţii, taxe, contribuţii, penalităţi, potrivit statutelor şi regulamentelor proprii;

c) veniturile obţinute din activităţile economice realizate în legătură cu scopul şi obiectul de activitate ale acestora;

d) donaţii şi sponsorizări;

e) alte venituri, în condiţiile legii;

f) sume rămase din exerciţiul financiar precedent.

Titlul V.

Autoritatea disciplinară

 

ART 67

(1) Autoritatea disciplinară în sport se exercită deplin şi legitim potrivit:

a) competenţelor date de lege pentru exercitarea dreptului de supraveghere şi control asupra structurilor sportive de către organul administraţiei publice centrale de specialitate pentru sport;

b) statutelor şi regulamentelor federaţiilor sportive naţionale, asociaţiilor judeţene şi ale municipiului Bucureşti, pe ramuri de sport, ligilor profesioniste şi Comitetului Olimpic Sportiv Român;

(2) Puterea disciplinară conferă titularilor legitimi, enumeraţi la alin. (1) lit. b), posibilitatea de a investiga şi, după caz, de a sancţiona persoanele şi instituţiile în culpă.

 

ART 68

Modalitatea de exercitare a autorităţii disciplinare se realizează prin:

  1. a) un sistem coerent de sancţiuni, corespunzător domeniilor respective, gradat, în funcţie de gravitatea şi circumstantele faptelor;
  2. b) diferenţierea graduală a faptelor, aplicarea sancţiunilor, excluderea posibilităţii dublei sancţiuni pentru aceeaşi faptă, excluderea retroactivităţii în aplicarea sancţiunilor noi pentru fapte neincriminate la data comiterii;
  3. c) competenţele privind cercetarea faptei, determinarea şi aplicarea sancţiunii;
  4. d)

ART. 69

(1) Revocarea  şi după caz, suspendarea recunoaşterii oricărei structuri sportive este de competenţa Autorităţii Naţionale pentru Sport şi Tineret şi se va produce în următoarele cazuri:

a) scopul sau obiectul de activitate al structurii sportive respective a devenit ilicit, contrar bunelor moravuri, ordinii publice şi siguranţei naţionale;

b) structura sportivă urmăreşte un alt scop decât cel pentru care s-a constituit şi pe care l-a declarat;

c) activitatea structurii sportive se desfasoară cu grave abateri de la legalitate;

d) deciziile adunării generale sunt luate cu încălcarea dispoziţiilor statutare, actelor constitutive şi ale legii;

(2) Revocarea de drept a recunoaşterii, are loc ca urmare a dizolvării şi lichidării unei structuri sportive.

(3) Revocarea recunoaşterii funcţionării unei structuri sportive se face prin ordin al Preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Sport şi Tineret, pe baza constatărilor rezultate din supravegherea şi controlul organelor enunţate la art. 46 şi are ca efect, după caz, suspendarea temporară a Certificatului de identitate sportivă sau radierea din Registrul sportiv a structurii sportive respective.

(4) Împotriva ordinului de revocare a recunoaşterii funcţionării unei structuri sportive, cu excepţia situaţiei prevăzute la alin. (1) lit. d), cel care se consideră nedreptăţit se poate adresa instanţei de judecată în termen de 30 de zile.

(5) Anterior revocarii, Autoritatea Naţională pentru Sport şi Tineret poate dispune suspendarea recunoaşterii, pe termen limitat în vederea corectării deficienţelor semnalate.

(6) Motivele şi modalitatile de suspendare şi revocare se reglementează prin normele de aplicare a prezentei legi.

(7) În cazul prevăzut la alin. (1) lit. a) şi b.) Autoritatea Naţională pentru Sport şi Tineret sesizează instanţa competentă, în vederea pierderii personalităţii juridice a structurii sportive.

 

Titlul VI

Supraveghere şi control

 

ART. 70

(1) Autoritatea Naţională pentru Sport şi Tineret exercită supravegherea şi controlul structurilor sportive, potrivit prevederilor prezentei legi şi ale normelor de aplicare ale acesteia.

(2) Supravegherea şi controlul structurilor sportive de drept public, se realizeaza în colaborare cu organele administraţiei publice centrale sau locale, în subordinea cărora se află.

(3) Direcţiile judeţene pentru sport şi tineret, respectiv a municipiului Bucureşti, pot exercita acţiunea de supraveghere şi control pentru asociaţiile şi cluburile sportive din zona teritorială.

(4) Federaţiile sportive naţionale exercita supravegherea şi controlul pentru cluburile sportive, asociaţiile judeţene şi ale municipiului Bucureşti, pe ramuri de sport, ligile profesioniste şi cluburile sportive profesioniste din ramura de sport respectivă.

ART. 71

(1) Pentru supravegherea şi controlul structurilor sportive, persoane juridice de drept privat de utilitate publica,  cu care s-au încheiat contracte de finanţare pe bază de programe, Autoritatea Naţională pentru Sport şi Tineret numeşte delegaţi.

(2) Delegatul Autorităţii Naţionale pentru Sport şi  Tineret are dreptul de a suspenda executarea hotărârilor organului de conducere care contravin actelor de constituire şi statutelor, contractelor încheiate cu Autoritatea, legilor, ordinii publice şi siguranţei naţionale.

ART. 72

În înţelesul prezentei legi, supravegherea şi controlul Autorităţii nu pot substitui controlul propriu instituit de federaţiile sportive naţionale, asociaţiile judeţene şi ale municipiului Bucureşti, pe ramuri de sport, precum şi de asociaţiile şi cluburile sportive, ligile profesioniste şi cluburile sportive profesioniste, potrivit statutelor şi regulamentelor proprii.

 

 

 

Titlul VII

Cercetarea ştiinţifică în domeniul educaţiei fizice şi sportului

 

ART. 73

Cercetarea ştiinţifică în domeniul educaţiei fizice şi sportului urmăreşte:

  1. a) îmbunătăţirea continuă şi adaptarea programelor de educaţie fizică şi mărirea eficienţei sociale a sportului pentru toţi;
  2. b) ridicarea nivelului performanţei sportive prin mijloacele specifice;
  3. c) fundamentarea metodico-ştiinţifică şi medico-biologică a selecţiei, antrenamentului şi participării sportivilor la competiţii;
  4. d)

ART. 74

(1) Programele de cercetare ştiinţifică pentru educaţie fizică şi sport, de interes naţional, se includ în Planul naţional de cercetare-dezvoltare şi inovare.

(2) Finanţarea şi atribuirea programelor de cercetare ştiinţifică pentru educaţie fizică şi sport se fac în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

(3) Ministerul Educaţiei, Cercetarii, Tineretului şi Sportului şi alte autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale, pot iniţia şi susţine programe de cercetare ştiinţifică în educaţie fizică şi sport, atribuite în condiţiile legii.

ART. 75

(1) Institutul Naţional de Cercetare pentru Sport, în calitate de instituţie publică în subordinea Autorităţii Naţionale pentru Sport şi Tineret, asigură cadrul profesional de dezvoltare a cercetării şi asistenţei ştiinţifice pentru educaţie fizică şi sport.

(2) Activitatea Institutului Naţional de Cercetare pentru Sport este finanţată din venituri extrabugetare şi din alocaţii acordate de la bugetul de stat pentru realizarea unor programe proprii ale Autorităţii Naţionale pentru Sport şi Tineret.

(3) Organizarea, funcţionarea şi atribuţiile Institutului Naţional de Cercetare pentru Sport se stabilesc prin Hotărâre a Guvernului.

Titlul VIII

Controlul şi asistenţa medicală în domeniul educaţiei fizice şi sportului

 

ART. 76

Controlul şi asistenţa medicală în activităţi de educaţie fizică şi sport sunt obligatorii.

ART. 77

(1) Practicarea exerciţiilor fizice în forme organizate se realizează numai cu aviz medical.

(2) Pentru a participa la antrenamente şi competiţii sportivii legitimaţi trebuie să efectueze controlul medical periodic, ori de câte ori este nevoie la unităţile de medicină sportivă  şi sa aiba avizul favorabil eliberat numai de unităţile de medicină sportivă.

(3) Participarea sportivilor legitimaţi la antrenamente şi/sau înscrierea lor la competiţiile sportive sunt condiţionate de existenţa avizului medical favorabil, eliberat numai de unităţile de medicină sportivă.

(4) Organizatorul competiţiilor sportive oficiale pe ramuri de sport are obligaţia să asigure, în timpul competiţiei, cel puţin o echipă de prim ajutor calificat, care utilizează ambulanţe tip B, conform standardelor şi normelor naţionale şi europene în vigoare. Cheltuielile prezenţei echipei de prim ajutor calificat vor fi suportate de către organizatori.

(5)  Ministerul Sanatatii subventioneaza cu un procent de 30% cheltuielile menţionate mai sus.

(6) Structurile sportive pot asigura asistenţa medicală prin cabinete medicale proprii sau prin contracte cu unităţi medicale specializate.

ART. 78

  1. (1) Ministerul Educaţiei Cercetarii Tineretului şi Sportului, în colaborare cu Ministerul Sănătăţii, elaborează normele privind acordarea avizului medical necesar elevilor şi studenţilor, în vederea participării la lecţiile de educaţie fizică.
  2. (2) Autoritatea Naţională pentru Sport şi Tineret, în colaborare cu Ministerul Sănătăţii, elaborează reglementari privind:
  3. a) controlul medical al sportivilor;
  4. b) asistenţa medico-sportivă în complexurile sportive naţionale, precum şi în cantonamentele loturilor naţionale şi olimpice;

c) asistenţa medicală la bazele sportive în timpul desfăşurării antrenamentelor şi competiţiilor.

 

ART. 79

Ministerul Sănătăţii realizează controlul şi asistenţa medicală a sportivilor prin:

  1. a) Institutul Naţional de Medicină Sportivă, ca unitate medicală de asistenţă şi cercetare medico-sportivă;
  2. b) sistemul sanitar propriu;
  3. c) cabinetele medicale ale complexurilor sportive naţionale şi ale structurilor sportive.

 

Titlul IX

Formarea şi perfecţionarea specialiştilor din domeniul educaţiei fizice şi sportului

 

ART. 80

Predarea educaţiei fizice sau instruirea sportivă, în forme organizate, precum şi orice altă activitate organizata care presupune exerciţiul fizic, se asigură numai de persoane atestate în domeniu, prin diplome sau certificate recunoscute, în condiţiile legii.

ART. 81

(1) Formarea licenţiaţilor în educaţie fizică şi sport, a profesorilor de educaţie fizică, a antrenorilor, a managerilor şi a kinetoterapeuţilor se realizează în cadrul instituţiilor de învăţământ superior acreditate sau în cadrul altor instituţii autorizate în condiţiile legii.

(2) Antrenorii se pot forma şi în cadrul şcolilor postliceale de antrenori, acreditate sau autorizate în condiţiile legii.

(3) Instructorii sportivi se formează în cadrul liceelor cu program sportiv, în condiţiile legii. Instructorii sportivi se pot forma şi prin cursuri organizate de direcţiile judeţene pentru sport şi tineret, respectiv a municipiului Bucureşti sau în colaborare cu federaţiile sportive naţionale.

(4) Standardele de evaluare în domeniul educaţiei fizice şi sportului, în vederea acreditării sau autorizării unităţilor, instituţiilor de învăţământ, a cursurilor de pregătire şi perfecţionare profesională a adulţilor, se stabilesc de organismele abilitate prin lege, în colaborare cu Autoritatea Naţională pentru Sport şi Tineret şi, după caz, cu Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale.

ART. 82

(1) Formarea continuă a specialiştilor din domeniul sportului se face în condiţiile legii.

(2) Sistemul de clasificare şi de promovare a antrenorilor se stabileşte prin statutul antrenorului, aprobat prin Hotărâre a Guvernului.

ART. 83

(1) Absolvenţii instituţiilor de învăţământ superior, ai şcolilor postliceale de antrenori sau ai altor institutii de formare, acreditate sau autorizate, pot obţine carnetul de antrenor pe baza documentului de absolvire care atestă specializarea în ramura de sport respectivă.

(2) Carnetul de antrenor se eliberează de către Autoritatea Naţională pentru Sport şi Tineret prin  Centrul Naţional de Formare şi Perfecţionare a Antrenorilor şi conferă titularului drepturile şi obligaţiile prevăzute în statutul antrenorilor, statutele şi regulamentele federaţiilor şi atestă ocupaţia de antrenor, care se va exercita în condiţiile legii.

ART. 84

În activitatea de educaţie fizică şi sport, pe lângă profesorii cu diplomă de licenţă sau de absolvire, antrenorii, instructorii şi managerii din domeniu, pot funcţiona ca specialişti şi alte persoane calificate pentru asistenţă medicală, cercetare şi asistenţă ştiinţifică, organizare şi conducere tehnică, precum şi pentru alte ocupaţii complementare specificate în normele de aplicare a prezentei legi.

Titlul X

Finanţarea activităţii sportive

 

ART. 85

(1) Veniturile, indiferent de sursă, şi cheltuielile de orice natură ale oricărei structuri sportive sunt cuprinse într-un buget anual propriu:

a) potrivit competenţelor stabilite în statutele şi regulamentele structurilor sportive de drept privat, pentru veniturile proprii;

b) potrivit condiţiilor stabilite prin contractele încheiate între părţi, pentru sumele acordate de organele administraţiei publice centrale şi locale, pentru finanţarea programelor structurilor sportive de drept privat fără scop lucrativ, de utilitate publică;

c) în condiţiile prevăzute de normele privind finanţele publice, pentru sumele de la bugetul de stat şi bugetele locale, acordate de autoritatile administraţiei publice centrale şi locale structurilor sportive de drept public, precum şi pentru veniturile proprii ale acestora.

(2) Bugetul anual cuprinde la partea de venituri, după caz:

a) venituri proprii;

b) sume de la bugetul de stat sau bugetele locale acordate de organele administraţiei publice centrale sau locale pentru finanţarea programelor sportive realizate de structuri sportive de drept privat, fără scop lucrativ, de utilitate publică;

c) alocaţii de la bugetul de stat şi de la bugetele locale, repartizate structurilor sportive de drept public de organele administraţiei publice centrale şi locale;

d) alte surse.

ART. 86

Profitul obţinut de societăţile comerciale sportive pe acţiuni care este reinvestit în finanţarea activităţilor sportive, este scutit de impozit.

ART. 87

Sursele de finanţare a asociaţiilor sportive fără personalitate juridică se asigură prin:

a) aportul membrilor;

b) repartizarea unor sume pentru activitatea sportivă din bugetul de venituri şi cheltuieli al instituţiilor sau unităţilor în cadrul cărora s-au constituit;

c) alte surse.

ART. 88

Autoritatea Naţională pentru Sport şi Tineret şi institutiile subordonate, Comitetul Olimpic Sportiv Roman şi federatiile sportive naţionale sunt scutite de la plata taxelor vamale pentru importuri şi de la plata TVA pentru achiziţiile de pe piaţa internă, pentru următoarele categorii de bunuri:  echipament sportiv şi materiale sportive, instalaţii şi aparatură specifică necesare activităţii de pregătire, reprezentare şi participare a sportivilor şi echipelor componenete ale loturilor sportive naţionale şi olimpice la competiţiile internaţionale oficiale: Jocurile Olimpice, campionate şi cupe mondiale şi europene

 

Titlul XI

Baza materială

 

ART. 89

Bazele sportive omologate se înscriu obligatoriu în registrul bazelor sportive conform unei metodologii aprobate prin ordin al preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Sport şi Tineret.

ART. 90

(1) Autorităţile administraţiei publice care au dobândit sau deţin baze şi/sau instalaţii sportive sunt obligate să păstreze destinaţia acestora şi să le menţină în stare de funcţionare.

(2) Societăţile comerciale care deţin baze şi/sau instalaţii sportive, sunt obligate să păstreze destinaţia şi să le menţina în stare de funcţionare, cel puţin pe perioada pentru care au obţinut omologarea.

ART. 91

(1) Autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia să includă în planurile de urbanism şi amenajare rurală, suprafeţe de teren pentru construirea de baze sportive destinate educaţiei fizice şi sportului comunitar.

(2) Autorităţile administraţiei publice locale pot contribui la întreţinerea, modernizarea şi dezvoltarea bazei materiale pentru activitatea sportivă, în condiţiile legii.

ART. 92

(1) Schimbarea destinaţiei sau desfiinţarea unor baze sportive aparţinând domeniului public ori privat al statului sau al unităţilor administrativ teritoriale se va putea face numai prin hotărâre a guvernului şi cu construirea prealabilă a altor baze sportive similare celor desfiinţate.

(2) Dispoziţiile alin. (1) se aplică şi societăţilor comerciale care deţin active patrimoniale destinate activităţii sportive ce au aparţinut statului.

ART. 93

(1) Baza materială pentru activitatea sportivă, aflată în patrimoniul statului şi în folosinţa fostului Consiliu Naţional pentru Educaţie Fizică şi Sport la data de 22 decembrie 1989, se reintegrează în patrimoniul succesorului în drepturi, Autoritatea Naţională pentru Sport şi Tineret.

(2) Predarea-preluarea se face pe bază de protocol. Justa despăgubire se acordă, după caz, de Guvern. În acelaşi timp se reintegrează fără plată şi imobilele care, conform art. 20 alin. (2) din Legea nr. 15/1990, cu modificările şi completările ulterioare, au trecut în patrimoniul unor societăţi comerciale, indiferent de statutul capitalului social al acestora. Reintegrarea se face pe bază de protocol.

(3) Deţinătorii de bunuri prevăzute la alin. (1) şi (2), care urmează să fie reintegrate în patrimoniul Autorităţii Naţionale pentru Sport şi Tineret, sunt obligaţi să pună la dispoziţie împuterniciţilor acesteia toate documentele care atestă proprietatea, evidenţele contabile, precum şi documentele necesare, în vederea înregistrării.

(4) Autoritatea Naţională pentru Sport şi Tineret, prin împuterniciţii săi, va acţiona în justiţie persoanele juridice sau fizice care refuză semnarea protocoalelor şi predarea documentelor de proprietate.

ART. 94

(1) Intabularea dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile aparţinând bazei materiale sportive, se face cu scutirea de plata taxelor prevăzute de lege.

(2) Sunt scutite de taxă de timbru şi cererile de chemare în judecată privind acţiuni în prestaţie tabulară, radiere, anulare sau modificare a înscrierilor din cartea funciară înaintate de instituţiile sau persoanele prevăzute la art. 92 alin. (3).

(3) Acţiunile formulate in justitie de catre autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, care au ca obiect revendicarea imobiliară, constatare drept patrimonial, nulitate sau anulare, reziliere, rezoluţiune acte juridice patrimoniale referitoare la baza materială sportivă, sunt scutite de taxă de timbru.

(4) În condiţiile alin. (3) şi alte organe ale administraţiei publice centrale şi locale pot face reintegrarea bazei materiale proprii pentru activitatea sportivă.

ART. 95

(1) Autoritatea Naţională pentru Sport şi Tineret administrează baza materială proprie prin complexurile sportive naţionale şi cluburile sportive din subordinea sa, precum şi prin direcţiile judetene pentru sport şi tineret, respectiv a municipiului Bucureşti, în condiţiile legii.

(2) Deţinătorii cu orice titlu ai bazei materiale sportive evidenţiate în patrimoniul Autorităţii Naţionale pentru Sport şi Tineret, au obligaţia obţinerii anuale a autorizaţiilor de funcţionare, conform prevederilor legale, şi sunt scutiţi de plata tuturor taxelor necesare obţinerii acestor autorizaţii.

(3) Complexurile sportive naţionale administrează baza materială destinată cu prioritate pregătirii loturilor naţionale şi olimpice, precum şi organizării competiţiilor sportive de nivel naţional şi internaţional.

(4) Patrimoniul din domeniul public al statului, aflat la data intrării în vigoare a prezentei legi în administrarea Autoritatiii Naţionale pentru Sport şi Tineret, poate fi transferat în domeniul public al comunelor, oraşelor, municipiilor sau judeţelor, după caz, în condiţiile legii.

(5) Autoritatea Naţională pentru Sport şi Tineret, Comitetul Olimpic Sportiv Român, direcţiile judeţene pentru sport şi tineret, complexurile sportive nationale, federaţiile sportive naţionale şi cluburile sportive care deţin bazele sportive nautice, au dreptul de folosinţă gratuită şi prioritară a luciului de apă pentru activitatea de pregătire şi competiţională.

ART. 96

(1) Închirierea bunurilor, inclusiv a terenurilor disponibile temporar, aflate in patrimoniul Autorităţii Naţionale pentru Sport şi Tineret, se face pe baza de contract încheiat în condiţiile legii, cu revizuirea anuală a acestuia, numai în conformitate cu metodologia stabilită prin ordin al preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Sport şi Tineret.

(2) Închirierea bunurilor, inclusiv a terenurilor, în conditiile alin. (1) se face cu prioritate pentru activităţi sportive.

ART. 97

(1) Regimul de gestionare şi administrare a bunurilor mobile şi imobile, achiziţionate ca urmare a derulării unor programe sportive, se reglementează pe baza contractului încheiat între părţi.

(2) Regimul de administrare a bunurilor imobile se reglementează conforn legislatiei în vigoare.

ART. 98

Deţinătorii cu orice titlu ai bazei materiale sportive pot efectua cheltuieli privind contracte de asigurare a acesteia.

Titlul XII.

Prevenirea violenţei în sport şi lupta împotriva dopajului

 

ART. 99

(1) Activitatea sportivă în România se organizează pornindu-se de la principiul asigurării unui climat civilizat, de fair-play şi sportivitate în toate locurile în care se desfăşoară astfel de acţiuni.

(2) Modalităţile concrete de acţiune în acest domeniu, pe plan naţional şi local, se stabilesc conform legislatiei in vigoare şi avându-se în vedere prevederile Convenţiei europene privind violenţa şi ieşirile necontrolate ale spectatorilor cu ocazia manifestărilor sportive, în special la meciurile de fotbal.

ART. 100

(1) Comisia Naţională de Acţiune împotriva Violenţei în Sport este organismul de control, supraveghere şi sanctionare format din reprezentanţi ai administraţiei publice centrale, reprezentanţi ai federaţiilor sportive naţionale, reprezentanţi ai ligilor profesioniste şi reprezentanţi ai direcţiilor judetene pentru sport şi tineret, respectiv a municipiului Bucureşti  care are, în principal, următoarele atribuţii:

a) stabileşte normele obligatorii privind organizarea spectacolelor şi manifestărilor sportive şi de prevenire a violenţei cu ocazia desfăşurării acestora;

b) supraveghează şi controlează modul în care normele obligatorii sunt respectate şi aplicate de organizatorii de spectacole sportive şi de administratorii de baze sportive în cadrul cărora se desfăşoară aceste spectacole;

c) stabileşte şi aplică sancţiuni, altele decât cele cuprinse în statutele şi în regulamentele structurilor sportive;

d) ia măsuri pentru prevenirea violenţei fizice exercitate în timpul pregătirii sportivilor.

(2) Organizarea şi funcţionarea Comisiei Naţionale de Acţiune Împotriva Violenţei în Sport precum şi atributiile acesteia sunt stabilite prin hotarare de guvern, la propunerea Autorităţii Naţionale pentru Sport şi Tineret.

ART. 101

(1) Structurile sportive de orice nivel, sportivii şi tehnicienii îşi vor desfăşura activitatea pornind de la excluderea utilizării mijloacelor şi metodelor care sporesc în mod artificial performanţele sportive şi prejudiciază sănătatea sportivilor şi etica sportivă.

(2) Pentru punerea în aplicare a politicii şi acţiunilor cuprinse în Programul naţional antidoping functioneaza Agenţia Naţională Antidoping, instituţie publică cu personalitate juridică, a cărei organizare, funcţionare şi atribuţii, se stabilesc prin hotărâre de guvern.

(3) Agenţia Naţională Antidoping elaborează şi pune în aplicare Programul naţional antidoping, conform prevederilor Convenţiei antidoping a Consiliului Europei, Agenţiei Mondiale Antidoping şi Codului mondial antidoping. Programul naţional antidoping se aprobă prin ordin al preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Sport şi Tineret.

(4) Organizarea, funcţionarea şi atribuţiile Agenţiei Naţionale Antidoping se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.

(5) Normele tehnice privind organizarea şi desfăşurarea controlului doping şi sancţiunile care se aplică pe linie de sport persoanelor care se dovedesc a fi implicate în cazuri de dopaj, sunt în conformitate cu prevederile legale ale Comitetului Internaţional Olimpic şi ale Agenţiei Mondiale Antidoping.

(6) Pe plan sportiv, Federaţia poate să adopte şi alte masuri de combatere a dopajului în conformitate cu statutul şi regulamentele proprii.

 

Titlul XIII.

Sancţiuni

 

ART. 102

Încălcarea dispoziţiilor prezentei legi atrage răspunderea disciplinară, materială, civilă, contravenţională sau penală, după caz.

ART. 103

Constituie contravenţie următoarele fapte, dacă nu sunt săvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, să fie considerate infracţiuni:

a) încălcarea dispoziţiilor art. 17 alin. (3), prin admiterea de către organizatori a participării la competiţiile sportive oficiale înscrise în calendarele federaţiilor sportive naţionale pe ramuri de sport;

b) participarea la activităţile sportive organizate a sportivilor care nu prezintă avizul medical, conform prevederilor art. 76;

c) prezentarea unor declaraţii sau documente inexacte în baza cărora s-a operat înscrierea la competiţii potrivit prevederilor lit. a) se sancţionează cu amendă, dacă, potrivit legii, fapta nu constituie infracţiune;

d) îngrădirea de către deţinătorii de baze sportive a accesului celor îndreptăţiţi să le utilizeze;

e) organizarea manifestărilor sportive fără a asigura condiţiile prevăzute prin regulamentul federaţiei sportive naţionale respective;

f) administrarea necorespunzătoare a bazelor şi a instalaţiilor sportive de către deţinătorii acestora sau de către cei cărora li s-a recunoscut un drept de folosinţă asupra lor, se sancţionează cu amendă, potrivit legii, dacă fapta nu constituie infracţiune;

g) refuzul de a se supune controlului instituit prin prezenta lege sau de a prezenta avizele şi autorizaţiile de funcţionare;

h) neaducerea la îndeplinire, la termenele stabilite, a măsurilor dispuse anterior, precum şi a solicitărilor legale aleAutorităţii Naţionale pentru Sport şi Tineret;

i) neachitarea contravalorii timbrului olimpic către Comitetul Olimpic Sportiv Român;

j) neînregistrarea bazelor sportive în Registrul bazelor sportive;

k) nerespectarea prevederilor art. 27 alin. (1) lit. g);

l) nerespectarea prevederilor art. 77 alin. (4).

ART. 104

În situaţii deosebite de încălcare a actelor constitutive, a statutelor, a actelor normative, Autoritatea Naţională pentru Sport şi Tineret poate dispune convocarea adunării generale extraordinare pentru structurile de utilitate publică.

ART. 105

(1) Contravenţiile prevăzute la art. 88, săvârşite de persoanele fizice şi persoanele juridice, se sancţionează după cum urmează:

a) cu amendă de la 600 lei la 3.000 lei, pentru persoane juridice, şi cu amendă de la 300 lei la 1.500 lei, pentru persoane fizice, faptele prevăzute la art. 102 lit. a) - c);

b) cu amendă de la 1.500 lei la 4.500 lei, pentru persoane juridice, şi cu amendă de la 900 lei la 3.000 lei, pentru persoane fizice, faptele prevăzute

la art. 102 lit. d) - f), i), j) şi l);

c) cu amendă de la 600 lei la 1.500 lei, pentru persoane juridice, şi cu amendă de la 300 lei la 900 lei, pentru persoane fizice, faptele prevăzute la art. 102 lit. g) şi h);

d) cu amendă de la 20.000 lei la 50.000 lei, pentru persoanele juridice, faptele prevăzute la art. 102 lit. k).

(2) Cuantumul amenzilor se actualizează prin hotărâre a guvernului.

ART. 106

În cazul săvârşirii repetate a contravenţiilor prevăzute la art. 102, pe lângă amendă se vor aplica şi sancţiunile specifice autorităţii disciplinare în sport, stabilite potrivit prevederilor art. 47.

ART. 107

(1) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor prevăzute la art. 104 se fac de:

a) personalul autorizat din cadrul ordonatorului principal de credinte;

b) personalul autorizat din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Sport şi Tineret;

c) personalul autorizat din cadrul directiilor judetene pentru sport şi tineret sau/şi a municipiului Bucureşti;

d) alte persoane împuternicite prin ordin emis de ordonatorul de credite;

(2) Persoanele autorizate prevăzute la alin. (1) vor constata încălcările legii şi vor propune sancţiuni în raport cu gravitatea lor, pe bază de proces-verbal.

ART. 108

Nerespectarea dispoziţiilor art. 89 şi 91 de către autorităţile administraţiei publice şi societăţile comerciale care au dobândit sau deţin baze şi/sau instalaţii sportive, prin schimbarea destinaţiilor acestora, se sancţionează prin reîntoarcerea de drept a bazelor şi/sau instalaţiilor sportive în domeniul public sau privat al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale.

ART. 109

Nerespectarea dispoziţiilor art. 65 alin. (7) ale art. 44 alin. (2) şi ale art. 51 alin. (6) atrage sancţiunea nulităţii actului de înfiinţare a structurii sportive în culpă.

Titlul XIV.

Dispoziţii tranzitorii şi finale

 

ART. 110

În termen de 180 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi structurile sportive existente se vor reorganiza potrivit prevederilor acesteia.

ART. 111

Dispoziţiile prezentei legi se completează cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, cu modificările şi completările ulterioare, ale Legii nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

ART. 112

În termen de 90 de zile de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului elaborează şi propune spre aprobare Guvernului regulamentul de punere în aplicare a dispoziţiilor prezentei legi.

ART. 113

(1) Prezenta lege intră în vigoare la 180 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.